APEL LA CONTRIBUȚII

Psihologia Socială Nr. 38/ 2016, apariție DECEMBRIE 2016

FLASH CALL FOR SUBMISSIONS

DISCRIMINATIONS, INEQUALITES, EXCLUSIONS

PSIHOLOGIA SOCIALA 38 – December 2016

Polirom, Iasi, Romania

Discrimination, inequalities, and exclusion count among the most frequent research topics in social sciences and humanities. However, they require multiple perspectives and cross-examination to be studied in all of their complexity. Empirical research has brought indispensable evidence to understand them, their evolution and transformations. It addressed some very immediate issues, such as the links between relative deprivation and relative gratification in stigmatization processes, intergroup relations, stereotyping, building social identities, the fabrication of self-images, etc. For example, it showed how discrimination can serve as legitimation of social inequalities, for instance by justifying the positions held by dominant groups. We believe that the changes in the political and economic circumstances, among which the crisis of capitalism, mass migrations, and the current radicalisation trends in Europe, as well as the emergence of new research fields in social sciences, invite researchers to re-examine on a regular basis their findings and the broader issues which they raise.

 Re-examining competing definitions and multiple perspectives on phenomena such as discrimination, inequality and exclusion is a project that can reconfirm the interdisciplinary vocation of social psychology. On the one hand, in the context of international circulation of ideas and concepts, boundaries continue to exist between disciplines. On the other hand, the legal framework shared in the European Union by the progressive integration of member states has certainly fostered the birth of governmental and non-governmental organisations to fight discrimination, inequalities and exclusion (such as the Haute Autorité de Lutte contre les Discriminations (HALDE) and the Délégation Interministérielle à la Lutte Contre le Racisme et l’Antisémitisme (DILCRA) in France, the National Council for Combating Discrimination (CNCD) in Romania, etc.). On the other hand, so far, this legal framework has not exhausted prejudice, nor reduced the need and diversity of forms of mobilization against the reproduction of inequalities and exclusion, which in fact became even more activated, both in the current radicalisation trends and in the context of the migration crisis in Europe.

 Discrimination, inequality and exclusion are sometimes examined through confronting lenses. In Eastern Europe, the fight against social inequalities led to the making of politicized social representations, which often concealed discriminations of all kinds. Often endorsed by so-called left wing political views (sometimes even termed termed as “communist”), the fight against social inequalities became dissociated from that against discrimination, which involves the State itself on behalf of a civil and liberal society. Moralizing ideological discourses, and the media exploitation of inequalities and discrimination became challenges for social sciences and require committed stances, both on the such institutions and the victims of discriminating groups, and of course on the interaction among them.

 In 2016, a year that marks the commemoration of 75 years from the Iasi pogrom perpetrated in June 1941, Psihologia Sociala will open a special issue in December 2016 to an updated examination of discrimination, inequalities, and exclusion. This will also be an opportunity to publish new views and findings on intergroup relationships, prejudice, the logics and the social thinking at work in the production of stigma, the naturalization of differences and the legitimation of the social order, which constitute a strategic dimension of discrimination.

Contributions are expected in two phases: first, as Intended Abstracts, before the 31^st of May, then as full manuscripts before the 31st of October 2016. They should be written in English, French or Romanian. The Intended Abstracts should not exceed 300 words. The manuscripts should not exceed 45,000 characters (including spaces) for research reports, 25,000 signs for articles and 12,000 signs for book reviews. A fast track review procedure will be conducted. Manuscripts that have not participated with Intended Abstracts in the first phase can be considered for publication in the second phase. Contributions should be addressed to one of the following addresses: mihaidg@yahoo.fr; aernstvi@u-paris10.fr; boncu@uaic.ro; ana.tepordei@uaic.ro.

 Mihai Dinu GHEORGHIU, Andreea ERNST-VINTILA, Stefan BONCU, Ana-Maria TEPORDEI

APPEL A CONTRIBUTIONS FLASH

DISCRIMINATIONS, INEGALITES, EXCLUSIONS

PSIHOLOGIA SOCIALA, Numéro 38 – Décembre 2016

Editions Polirom, Iasi, Roumanie

Préoccupations classiques des sciences humaines sociales, la discrimination, l’inégalité et l’exclusion n’en sont pas moins des phénomènes qui demandent aujourd’hui encore d’être étudiés dans toute leur complexité. Les recherches empiriques ont apporté de nombreuses données nécessaires à une connaissance en profondeur des processus, évolutions et des transformations d’une variété de formes de discrimination. Les discriminations remplissent souvent une fonction de légitimation des inégalités sociales, justifiant les positions occupées par les groupes dominants. Ces recherches ont, par exemple, permis de comprendre les liens entre les mécanismes de privation relative et de gratification relative dans la fabrique des images de soi, dans la stigmatisation, dans les attitudes et les relations intergroupes, dans la formation des stéréotypes et la construction des identités sociales. Des révisions périodiques des travaux existants sont cependant nécessaires, suite à l’émergence de nouveaux champs d’étude, dans des contextes politiques et économiques changés, comme celui de la crise du capitalisme, des migrations de masse, ou des tendances de radicalisation contemporaines.

            Le projet de ré-examiner les problématiques des discriminations, des inégalités et des exclusions est de ceux qui peuvent réaffirmer la vocation interdisciplinaire de la psychologie sociale. D’une part, les frontières entre les champs disciplinaires continuent d’exister malgré la circulation internationale des idées et des concepts. Ainsi, la question des définitions concurrentes et des perspectives théoriques multiples mérite d’être posée à nouveau. D’autre part, le cadre juridique commun mis en place avec l’intégration progressive des pays membres de l’Union Européenne a certes favorisé la naissance d’associations au sein de la société civile et d’organismes sous l’autorité de l’Etat (comme la Haute Autorité de Lutte contre les Discriminations (HALDE) et la Délégation Interministérielle à la Lutte Contre le Racisme et l’Antisémitisme (DILCRA) en France, le Conseil National pour Combattre la Discrimination (CNCD) en Roumanie, etc.), mais, pour autant, il n’a pas épuisé les préjugés, ni enrayé le besoin et la diversité des formes de mobilisation contre la reproduction des inégalités et des exclusions, lesquelles continuent d’exister ou sont même réactivées dans des nouveaux contextes.

            Les discriminations, les inégalités et les exclusions sont soumises parfois à des regards croisés. A l’Est de l’Europe, le combat proclamé contre les inégalités sociales dissimulait souvent des discriminations en tout genre. Souvent liées aux visions politiques dites « de gauche » ou même « communistes », les inégalités sociales en tant qu’objet ont pu être dissociées des discriminations, objet d’un combat de l’Etat de droit, au nom des valeurs d’une société civile et libérale. Les discours idéologiques moralisateurs, l’exploitation médiatique des inégalités et des discriminations sont un défi pour les sciences sociales et demandent des prises de position engagées de la part des chercheurs, sur les victimes comme sur les institutions et les groupes discriminants, et l’interaction des deux.

            En 2016, année marquant la commémoration de 75 ans du pogrome de Iasi perpétré en Juin 1941, Psihologia Sociala envisage de consacrer à ces phénomènes son numéro spécial de Décembre 2016. Ce numéro sera ainsi également une opportunité pour observer les relations entre les groupes, les « préjugés » de leurs membres, les logiques et formes de pensée sociale à l’œuvre dans la production des stigmatisations, les phénomènes de pathologie mentale qui peuvent leur être associés, les processus de naturalisation des différences et de légitimation de l’ordre social qui constituent la dimension stratégique des discriminations.

            Les contributions sont attendues en deux étapes : les intentions de contribution sous forme de résumés sont attendues avant le 31 Mai, les manuscrits seront ensuite reçus avant le 31 Octobre. Ils peuvent être soumis en anglais, français ou roumain.  Les résumés d’intention ne devront pas excéder 300 mots. Les manuscrits ne devront pas dépasser 45.000 signes (espaces compris) dans le cas des recherches, 25.000 signes pour les articles et 12.000 signes pour les compte-rendus. Une procédure d’évaluation rapide aveugle sera mise en place. Les manuscrits qui n’ont pas participé à la première étape pourront être évalués pour publication dans la seconde. Ils seront envoyés à l’une des adresses suivantes : mihaidg@yahoo.fr ; aernstvi@u-paris10.fr ; boncu@uaic.ro; ana.tepordei@uaic.ro.

Mihai Dinu GHEORGHIU, Andreea ERNST-VINTILA, Stefan BONCU, Ana-Maria TEPORDEI

INVITAȚIE LA PUBLICARE

DISCRIMINĂRI, INEGALITĂȚI, EXCLUZIUNI

PSIHOLOGIA SOCIALĂ, numerele 37,  iunie 2016 și 38, decembrie 2016

Editura Polirom, Iași, România

Discriminare, inegalitate și excludere sunt cuvinte cheie în științele sociale, fără ca nimeni să poată pretinde că problemele sociale pe care ele le desemnează sunt rezolvate. În urma cercetărilor empirice, s-au obținut numeroase date necesare unei cunoașteri în profunzime a proceselor, evoluțiilor și transformărilor diverselor forme de discriminare. Discriminările îndeplinesc adesea o funcție de legitimare a inegalităților sociale, justificând pozițiile ocupate de grupurile dominante. Aceste cercetări ne-au permis, de exemplu, să înțelegem legăturile dintre mecanismele de privare relativă și de gratificare relativă în constituirea imaginii de sine, în stigmatizare, în atitudinile și relațiile dintre grupuri, în formarea stereotipurilor și în construcția identităților sociale. Reconsiderarea periodică a lucrărilor existente este totuși necesară, ca urmare a apariției unor noi domenii de studiu în contexte politice și economice schimbate, cum sunt actuala criză a capitalismului sau migrațiile de masă.

Propunerea reexaminării problematicii discriminărilor, inegalităților și excluziunilor este și o oportunitate de a reafirma vocația interdisciplinară a psihologiei sociale. Pe de o parte, deoarece granițele dintre discipline există încă, în ciuda circulației  internaționale a ideilor și a conceptelor. Astfel, problema definițiilor concurente și a perspectivelor teoretice multiple merită pusă din nou. Pe de altă parte, cadrul juridic comun instituit odată cu integrarea progresivă a țărilor membre ale Uniunii Europene a încurajat apariția unor asociații în cadrul societății civile și a unor organizații sub autoritatea statului (precum HALDE în Franța ; CNCD în România, etc.), fără a epuiza totuși „prejudecățile” și nici nevoia de mobilizare sub diverse forme împotriva reproducerii inegalității și excluziunii, care continuă să existe și chiar au fost recent reactivate în contextul crizei migrației din Europa.

Discriminarea, inegalitatea și excluderea sunt uneori supuse unor abordări contradictorii. În Europa de Est, lupta proclamată împotriva inegalităților sociale ascundea adesea discriminări  de toate felurile. De multe ori legate de viziuni politice considerate de „stânga” sau chiar „comuniste”, inegalitățile sociale ca obiect au fost separate de discriminări, privite ca obiect al luptei pentru apărarea valorilor societății civile și liberale, și a statului de dreptă. Discursurile ideologice moralizatoare, exploatarea mediatică a inegalității și a discriminării reprezintă în continuare o provocare pentru științele sociale, și necesită uneori luări de poziție din partea cercetătorilor, cu privire la victime sau la instituțiile și grupurile discriminante, precum și la interacțiunea ambelor.

Studierea discriminării este o oportunitate de a observa relațiile dintre grupuri, „prejudecățile” membrilor acestora și logica prin care se produce stigmatizarea și fenomenele patologice mentale care îi pot fi asociate, precum și procesul de naturalizare a diferențelor și de legitimare a ordinii sociale care constituie dimensiunea strategică a discriminării.

Revista noastră intenționează să aloce câte o secțiune importantă discriminării și relațiilor dintre grupuri în următoarele două numere, 37 și 38. Firește, va găzdui, de asemenea, secțiunile obișnuite (Studii și cercetări, Interviu, Observatorul Internațional în Științele Sociale). Textele vor fi, ca de obicei, în română, franceză sau engleză. În mod excepțional, numărul din iunie 2016 va marca, de asemenea, comemorarea a celei de–a 75-a aniversări a pogromului de la Iași din iunie 1941.

Contribuțiile sunt așteptate până la data de 30 aprilie pentru numărul 37 și până la data de 15 octombrie pentru numărul 38. Procedura de evaluare în orb se va desfășura accelerat pentru aceste două numere. Textele în format Word (Times New Roman 12) nu trebuie să depășească 45.000 de caractere (inclusiv spațiile) în cazul studiilor, 25.000 de semne pentru articole și 12.000 de semne pentru recenzii. Contribuțiile pot fi trimise la oricare dintre următoarele adrese: mihaidg@yahoo.fr; .fr, ana.tepordei@uaic.ro; boncu@uaic.ro; aernstvi@u-paris10.fr.

Mihai Dinu GHEORGHIU, Andreea ERNST-VINTILA, Stefan BONCU, Ana-Maria TEPORDEI

Arhiva completă a primelor 35 de numere ale revistei Psihologia Socială poate fi accesată gratuit accesând http://observatorsocial.ro/publicatii/revista-psihologia-sociala/arhiva-psihologia-sociala/

Informații suplimentare privind revista Psihologia Socială (comitet științific, ghid de redactare pentru autori ș.a.) pot fi obținute accesând adresa: http://observatorsocial.ro/publicatii/revista-psihologia-sociala/despre-revista-psihologia-sociala/