Autor:
Elena-Irina Macovei
Scurtă descriere:
Cercetarea abordează problematica stigmatizării minorităţilor etnice, religioase şi sexuale pe platformele electronice ale publicaţiilor româneşti, vizând atât aspecte legate de conţinutul discursului online, cât şi de caracteristicile actorilor din acest mediu. La un prim nivel, analiza s-a concentrat pe identificarea temelor opiniilor expuse pe forumurile publicaţiilor online şi descrierea proprietăţilor acestui discurs care uneori este contrar celui public, cu accente violente sau stigmatizante. De asemenea, am urmărit dinamica temelor şi combinaţia lor în funcţie de caracteristicile publicaţiei şi ale forumului, subiectul articolului şi stilul în care este scris de către autor. La un al doilea nivel, aplicând conceptele de câmp şi capital ale lui Pierre Bourdieu, am observat ce rol au capitalul simbolic şi cel social, orientarea politică a actorului, dar şi a publicaţiei în dobândirea unei poziţii cât mai vizibile a acestuia în reţeaua socială a forumului. În plus, am examinat relaţiile sociale existente aici şi am identificat o serie de caracteristici ale actorilor, care au condus la creionarea a opt profiluri, inclusiv cel al intelectualului virtual.
Îndeplinirea obiectivelor propuse a necesitat combinarea unor metode de cercetare (analiza de conţinut, analiza de corespondenţă, analiza de reţea socială) aplicate pe două tipuri de materiale, însumând 134 articole cu 4264 comentarii a 1016 cititori: a) editorialele şi opiniile respective de pe forumuri din patru ziare naţionale online (Adevărul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional), colectate din două în două zile, în perioada 1-31 decembrie 2012; b) articolele şi opiniile respective de pe forumurile mai multor tipuri de platforme online (ziare, reviste, site-uri de ştiri, site-urile unor televiziuni, bloguri) adunate din două în două luni în perioada iunie 2008 – iunie 2010, material ce a fost prelucrat parţial într-un proiect colectiv anterior (împreună cu Mihai Dinu Gheorghiu, Simona Sînzianu şi William Totok). Trebuie menţionat că selecţia a fost făcută de autori în funcţie de sensibilităţile fiecăruia şi a vizat doar articolele la care existau comentarii de stigmatizare a unor minorităţi. Rezultatele sunt completate cu cele din analiza unor interviuri cu diverşi experţi şi a unor articole scrise de persoane publice care au luat anumite poziţii faţă de fenomenul studiat. De asemenea, sunt importante şi datele obţinute din aplicarea unui chestionar pe forumuri, referitor la caracteristicile actorilor şi la comportamentul lor pe internet.
Sub aspect teoretic, este importantă, întâi, înţelegerea unor aspecte generale cu privire la apariţia internetului, la efectele sale asupra societăţii şi la rolul pe care îl au capitalurile în accesul la mediul online. De asemenea, atenţia este îndreptată şi spre reconfigurarea mass-mediei şi a schimbărilor produse în câmpul jurnalistic, dar şi în relaţia cu publicul, atât la nivel general, cât şi în cazul specific al României. Un alt capitol este dedicat analizei polemicii intelectualilor legată de tema negării Holocaustului şi în general a stigmatizării, plasând cercetarea de faţă în continuare şi în relaţie cu lucrările Comisiei de Studiere a Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Este necesară şi o discuţie referitoare la tipurile de actori care acţionează la nivelul discursului public şi la modalităţile în care ei pot interveni, cu focalizare asupra câmpului intelectual şi a efectelor datorate internetului. În fine, ultimul subiect vizat este cel al libertăţii de expresie şi al limitelor acesteia, finalul constituind o serie de reflecţii asupra rezultatelor şi problemelor ridicate de cercetare.